Somnambulismul, o boala misterioasa

Somnambulismul sau mersul în timpul somnului este un fenomen larg răspîndit, o boala care netratată corespunzător poate duce la epilepsie. Simptomele somnambulismului se traduc in general prin activitati in timpul somnului: mers, deschiderea ochilor, imbracare sau dezbracare, rearanjarea mobilierului etc., activitati insotite frecvent de inexpresivitate faciala, confuzie si dezorientare in cazul trezirii. Aceasta anomalie apare de obicei in prima treime a noptii si dureaza de la cateva minute la o jumatate de ora.

Somnambulii îÅŸi pot provoca răni grave ÅŸi sînt un pericol pentru cei din jur, dar nu sunt responsabili pentru acÅ£iunile lor. În stare de somn, ei realizează lucruri pe care dacă ar fi treji nici prin gând nu le-ar trece să le facă. De aceea, specialiÅŸtii spun că este bine să îi laÅŸi să meargă pe sârmă sau pe acoperiÅŸ, iar apoi să îi trezeÅŸti uÅŸor în momentul în care ÅŸi-au terminat aÅŸa zisa expediÅ£ie.

Dacă ar fi treziÅ£i brusc în timp ce realizează "cascadoriile" nocturne, ar fi victimele unor accidente, pentru că odată treziÅ£i, simÅ£ul echilibrului dezvoltat în timpul somnului se pierde.

Cauzele aparitiei bolii

Mersul prin somn este observat frecvent la copii, iar afecÅ£iunea dispare odată cu înaintarea în varsta. De regulă, copiii psihologic sănătoÅŸi pot trece prin perioade de somnambulism în perioadele mai stresante din viaÅ£a lor.

Specialiştii asociază somnambulismul la adulti cu stresul, oboseala, anxietatea şi, uneori, cu epilepsia.

Desenele animate ÅŸi filmele violente predispun, de asemenea, la somnambulism.

Specialistii au ajuns la concluzia că apariÅ£ia somnambulismului este legată de modificarea unor gene specifice. Activarea genelor modificate se poate finaliza cu paralizia sistemului nervos, care nu permite, în mod normal, activitatea motorie în timpul somnului. TotuÅŸi, mecanismul prin care oamenii pot merge în timpul somnului este, încă, necunoscut. O serie de experimente efectuate pe voluntari somnambuli au demonstrat că boala poate fi inclusă în categoria afecÅ£iunilor de natură genetică.

Ce trebuie facut?

În prezent, nu există nici o tehnică sau vreun tratament medical împotriva somnambulismului. Pentru a lupta impotriva somnambulismului este de fapt necesara indepartarea stresului. SpecialiÅŸtii consideră stresul drept principalul factor ce declanÅŸează această afecÅ£iune. Sunt predispuse la somnambulism persoanele al caror somn este întrerupt frecvent, de trei patru ori în timpul nopÅ£ii, sau cele care au deja obiceiul de a vorbi prin somn.

Primele măsuri ar fi închiderea ÅŸi blocarea uÅŸilor ÅŸi ferestrelor ÅŸi înlăturarea obiectelor periculoase din dormitor. Trebuie evitata plasarea obiectelor mici, a cablurilor electrice si a mobilei in mijlocul camerei, trebuie blocat capatul scarilor (daca este cazul) cu o bariera, si incuiate usile care dau spre afara. În cazurile grave, somnambulul poate fi chiar legat de pat.

Uneori se pot prescrie pilule pentru somn, cu durata scurta de actiune. Totodata, psihoterapia si tehnicile de relaxare individuale sau in grup dau uneori rezultate. In acest context, evitarea consumului de alcool si a altor deprimante ale sistemului nervos central (cafea, tutun, droguri) pot fi, de asemenea, de ajutor.

O alta solutie ar putea fi ultima descoperire a medicinei alternative chinezesti, o sinteza a practicilor Reiki, reflexoterapiei, acupuncturii. Aceasta consta in transmiterea energiei colorate la distanta, prin tratamentul bioplasmatic.

Iata si un tratament naturist prin care stresul poate fi elimina:

Procurati de la farmaciile naturiste isop. Uleiul esential obtinut din aceasta planta este eficient in combaterea oboselii, anxietatii, tensiunii nervoase si stresului. Se administreaza cate 3-4 picaturi de ulei esential, la o lingurita de miere, de 3 ori e pe zi, in cure succesive de 3 saptamani, cu o saptamana pauza.

Tot pentru eliminarea stresului folositi uleiuri esentiale ca cele de rozmarin, lavanda, pir salbatic, bergamota.

Carenta grupului de vitamine B-complex se manifesta prin inapetenta, stari depresive, diminuarea puterii de concentrare, oboseala, nervozitate, insomnie. De aceea, consumati alimentele care contin vitamine din complexul B: germenii de grau, taratele,drojdia de bere, produsele din faina integrala, orezul nedecorticat.

Plante precum sovarvul, roinita, obligeana, rozmarinul, captalanul, maghiranul, musetelul si menta  au, de asemenea, proprietati antidepresive.

Si magneziul este foarte eficient prin efectele sale deosebite in combaterea depresiilor anxioase si stimularea unui somn de calitate. Se administreaza sub forma de pulbere - 1 pliculet de 300 mg, cu 45 de minute inainte de culcare.

Alege din peste 900 de modele de bijuterii argint la cel mai mic pret!