loading...
Cum sa reusesti
Home   »  Cariera   »   Cum sa reusesti   »   Contraventii si sanctiuni in materia protectiei maternitatii la locul de munca

Contraventii si sanctiuni in materia protectiei maternitatii la locul de munca

Legiuitorul român a instituit prin OUG nr. 96/2003, cu modificările şi completările ulterioare (denumită în continuare OUG nr. 96/2003), măsuri de protecţie socială pentru salariate gravide şi mame, lăuze sau care alăptează, care au raporturi de muncă sau raporturi de serviciu cu un angajator.

Din activitatea practică, am constatat că, de multe ori doamnele aflate într-una dintre situaţiile mai sus amintite nu îşi cunosc drepturile sau le cunosc mult prea puţin. De asemenea, am constatat că şi angajatorii respectă mult prea puţin dispoziţiile imperative ale legii referitoare la măsurile de protecţie socială pentru doamnele aflate într-una dintre situaţiile mai sus amintite.


În articolul de faţă voi prezenta/ reaminti care sunt contravenţiile şi sancţiunile în materia protecţiei maternităţii la locul de muncă, informaţii utile atât doamnelor aflate într-una dintre situaţiile amintite (salariate gravide şi mame, lăuze sau care alăptează), dar şi angajatorilor.


Care sunt dispoziţiile legale ale căror încălcare constituie contravenţie si care este sancţiunea în cazurile respective?


Potrivit art. 27 alin. 1 din OUG nr. 96/2003,  încălcarea următoarelor dispoziţii constituie contravenţie şi se sancţionează astfel:

a) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 4, 5, 6, art. 7 alin. 1, art. 8, art. 12 alin. 1 şi 2, art. 17, 18 şi art. 26 alin. 1, cu amendă de la 2500 lei la 5000 lei;

b) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 9, 10, 11, art. 12 alin. 3, art. 13, 14, 15, 19, art. 20 alin. 2 şi 4, art. 21 alin. 1 şi 2, cu amendă de la 5000 lei la 10.000 lei.


Angajatorii au obligaţia să adopte măsurile necesare, astfel încât:

a)  să prevină expunerea salariatelor prevăzute la art. 2 lit. c-e  la riscuri ce le pot afecta sănătatea şi securitatea;

b) salariatele prevăzute la art. 2 lit. c-e să nu fie constrânse să efectueze o muncă dăunătoare sănătăţii sau stării lor de graviditate ori copilului nou-născut, după caz (art. 4 din OUG nr. 96/2003).


Potrivit art. 5 alin. 1 din OUG nr. 96/2003, pentru toate activităţile susceptibile să prezinte un risc specific de expunere la agenţi, procedee şi condiţii de muncă, a căror listă este prevăzută în anexa nr. 1 la OUG nr. 96/2003, angajatorul este obligat să evalueze anual, precum şi la orice modificare a condiţiilor de muncă natura, gradul şi durata expunerii salariatelor prevăzute la art. 2 lit. c-e, în scopul determinării oricărui risc pentru securitatea sau sănătatea lor şi oricărei repercusiuni asupra sarcinii ori alăptării.

Evaluările prevăzute la art. 5 alin. 1 din OUG nr. 96/2003 se efectuează de către angajator, cu participarea obligatorie a medicului de medicina muncii, iar rezultatele lor se consemnează în rapoarte scrise (art. 5 alin. 2 din OUG nr. 96/2003).


Potrivit art. 6 alin. 1 din OUG nr. 96/2003, angajatorii sunt obligaţi ca, în termen de 5 zile lucrătoare de la data întocmirii raportului, să înmâneze o copie a acestuia sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor.

Angajatorii vor informa în scris salariatele asupra rezultatelor evaluării privind riscurile la care pot fi supuse la locurile lor de muncă, precum şi asupra drepturilor care decurg din prezenta ordonanţă de urgenţă (art. 6 alin. 2 din OUG nr. 96/2003).


În termen de 10 zile lucrătoare de la data la care angajatorul a fost anunţat în scris de către o salariată că se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2 lit. c-e, acesta are obligaţia să înştiinţeze medicul de medicina muncii, precum şi inspectoratul teritorial de muncă pe a cărui rază îşi desfăşoară activitatea (art. 7 alin. 1 din OUG nr. 96/2003).


Angajatorul are obligaţia să păstreze confidenţialitatea asupra stării de graviditate a salariatei şi nu va anunţa alţi angajaţi decât cu acordul scris al acesteia şi doar în interesul bunei desfăşurări a procesului de muncă, când starea de graviditate nu este vizibilă (art. 8 din OUG nr. 96/2003).


În cazul în care o salariată se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2 lit. c-e şi desfăşoară la locul de muncă o activitate care prezintă riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii şi alăptării, în sensul celor prevăzute la art. 5 alin. 1, angajatorul este obligat să îi modifice în mod corespunzător condiţiile şi/sau orarul de muncă ori, dacă nu este posibil, să o repartizeze la alt loc de muncă fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa, conform recomandării medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menţinerea veniturilor salariale (art. 9 din OUG nr. 96/2003).


Potrivit art. 10 alin. 1 din OUG nr. 96/2003, în cazul în care angajatorul, din motive justificate în mod obiectiv, nu poate să îndeplinească obligaţia prevăzută la art. 9, salariatele prevăzute la art. 2 lit. c-e au dreptul la concediu de risc maternal, după cum urmează:

a)înainte de data solicitării concediului de maternitate, stabilit potrivit reglementărilor legale privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, salariatele prevăzute la art. 2 lit. c;

b)după data revenirii din concediul postnatal obligatoriu, salariatele prevăzute la art. 2 lit. d şi e, în cazul în care nu solicită concediul şi indemnizaţia pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la 3 ani.

Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fracţionat, pe o perioadă ce nu poate depăşi 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevăzute de legislaţia privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale (art. 10 alin. 2 din OUG nr. 96/2003).

Eliberarea certificatului medical se va face în condiţiile în care salariata s-a prezentat la consultaţiile prenatale şi postnatale, conform normelor Ministerului Sănătăţii (art. 10 alin. 3 din OUG nr. 96/2003).


Potrivit art. 12 alin. 1 din OUG nr. 96/2003, pentru salariatele care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2 lit. c şi d şi îşi desfăşoară activitatea numai în poziţia ortostatică sau în poziţia aşezat, angajatorii au obligaţia de a le modifica locul de muncă respectiv, astfel încât să li se asigure, la intervale regulate de timp, pauze şi amenajări pentru repaus în poziţie şezândă sau, respectiv, pentru mişcare.

Medicul de medicina muncii stabileşte intervalele de timp la care este necesară schimbarea poziţiei de lucru, perioadele de activitate, precum şi durata perioadelor pentru repaus în poziţie şezândă sau, respectiv, pentru mişcare (art. 12 alin. 2 din OUG nr. 96/2003).

Dacă amenajarea condiţiilor de muncă şi/sau a programului de lucru nu este din punct de vedere tehnic şi/sau obiectiv posibilă sau nu poate fi cerută din motive bine întemeiate, angajatorul va lua măsurile necesare pentru a schimba locul de muncă al salariatei respective (art. 12 alin. 3 din OUG nr. 96/2003).


Potrivit art. 13 din OUG nr. 96/2003, în baza recomandării medicului de familie, salariata gravidă care nu poate îndeplini durata normală de muncă din motive de sănătate, a sa sau a fătului său, are dreptul la reducerea cu o pătrime a duratei normale de muncă, cu menţinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementărilor legale privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.


Salariatele prevăzute la art. 2 lit. c şi e nu pot fi obligate de către angajator să realizeze activităţi pentru care evaluarea a evidenţiat riscul de expunere la agenţi sau condiţii de muncă prevăzute la lit. A şi B din anexa nr. 2 la OUG nr. 96/2003 (art. 14 din OUG nr. 96/2003).


Potrivit art. 15 din OUG nr. 96/2003, angajatorii au obligaţia de a acorda salariatelor gravide dispensă pentru consultaţii prenatale în limita a maximum 16 ore pe lună, în condiţiile prevăzute la art. 2 lit. f  , în cazul în care investigaţiile se pot efectua numai în timpul programului de lucru, fără diminuarea drepturilor salariale.


Potrivit art. 17 alin. 1 din OUG nr. 96/2003, angajatorii sunt obligaţi să acorde salariatelor care alăptează, în cursul programului de lucru, două pauze pentru alăptare de câte o oră fiecare, până la împlinirea vârstei de un an a copilului. În aceste pauze se include şi timpul necesar deplasării dus-întors de la locul în care se găseşte copilul.

La cererea mamei, pauzele pentru alăptare vor fi înlocuite cu reducerea duratei normale a timpului său de muncă cu două ore zilnic (art. 17 alin. 2 din OUG nr. 96/2003).

Pauzele şi reducerea duratei normale a timpului de muncă, acordate pentru alăptare, se includ în timpul de muncă şi nu diminuează veniturile salariale şi sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului (art. 17 alin. 3 din OUG nr. 96/2003).

În cazul în care angajatorul asigură în cadrul unităţii încăperi speciale pentru alăptat, acestea vor îndeplini condiţiile de igienă corespunzătoare normelor sanitare în vigoare (art. 17 alin. 4 din OUG nr. 96/2003).


Pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă a salariatelor gravide şi/sau mame, lăuze sau care alăptează, regulamentele interne ale unităţilor trebuie să conţină măsuri privind igiena, protecţia sănătăţii şi securitatea în muncă a acestora, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă şi ale celorlalte acte normative în vigoare (art. 18 din OUG nr. 96/2003).


Potrivit art. 19 alin. 1 din OUG nr. 96/2003, salariatele prevăzute la art. 2 lit. c-e nu pot fi obligate să desfăşoare muncă de noapte.

În cazul în care sănătatea salariatelor menţionate la art. 19 alin. 1 din OUG nr. 96/2003 este afectată de munca de noapte, angajatorul este obligat ca, pe baza solicitării scrise a salariatei, să o transfere la un loc de muncă de zi, cu menţinerea salariului de bază brut lunar (art. 19 alin. 2 din OUG nr. 96/2003).

Solicitarea salariatei se însoţeşte de un document medical care menţionează perioada în care sănătatea acesteia este afectată de munca de noapte (art. 19 alin. 3 din OUG nr. 96/2003).

În cazul în care, din motive justificate în mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va beneficia de concediul şi indemnizaţia de risc maternal, conform art. 10 (art. 19 alin. 4 din OUG nr. 96/2003).


Potrivit art. 20 alin. 2 din OUG nr. 96/2003, în cazul în care o salariată care desfăşoară în mod curent muncă cu caracter insalubru sau greu de suportat se încadrează în prevederile art. 2 lit. c-e, angajatorul are obligaţia ca, pe baza solicitării scrise a salariatei, să o transfere la un alt loc de muncă, cu menţinerea salariului de bază brut lunar.

Prevederile art. 19 alin. 3 şi 4 din OUG nr. 96/2003 se aplică în mod corespunzător (art. 20 alin. 4 din OUG nr. 96/2003).


Potrivit art. 21 alin. 1 din OUG nr. 96/2003, este interzis angajatorului să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul:

a)salariatei prevăzute la art. 2 lit. c-e, din motive care au legătură directă cu starea sa;

b)salariatei care se află în concediu de risc maternal;

c)salariatei care se află în concediu de maternitate;

d)salariatei care se află în concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârstă de până la 3 ani;

e)salariatei care se află în concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârstă de până la 18 ani.

Interdicţia prevăzută la art. 21 alin. 1 lit. b din OUG nr. 96/2003 se extinde, o singură dată, cu până la 6 luni după revenirea salariatei în unitate (art. 21 alin. 2 din OUG nr. 96/2003).


Potrivit art. 26 alin. 1 din OUG nr. 96/2003, angajatorii au obligaţia să afişeze la loc vizibil, în fiecare dintre unităţile pe care le deţin, câte o copie a prezentei ordonanţe de urgenţă, o perioadă de 6 luni de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I.


Cine constată şi aplică amenzile contravenţionale în această materie?

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor contravenţionale corespunzătoare se fac de către:

-inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă pe a căror rază teritorială se află sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului şi, respectiv, de către personalul împuternicit al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, pentru contravenţiile la dispoziţiile prevăzute la art. 6, art. 7 alin. 1, art. 8, 9, art. 12 alin. 3, art. 13, art. 17 alin. 1, art. 18, art. 19 alin. 1 şi 4, art. 20 alin. 2 şi 4, art. 21 alin. 1 şi 2 şi art. 26 alin. 1 din OUG nr. 96/2003;

-personalul împuternicit din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, conform legislaţiei sanitare în vigoare, pentru contravenţiile la dispoziţiile prevăzute la art. 4, 5, 10, art. 12 alin. 1 şi 2, art. 14, 15, art. 17 alin. 2 şi art. 19 alin. 2 din OUG nr. 96/2003.

Reţinem şi că, contravenţiilor prevăzute la art. 27 din OUG nr. 96/2003 le sunt aplicabile prevederile OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

 


    Mădălina  Moceanu
    Trainer Inspector Resurse Umane- Extreme Training

 

Sursa: traininguri.ro

 

Cititi mai multe despre: codul muncii discriminare femei insarcinate

loading...

Lasa un comentariu (spam-ul si limbajul ofensiv vor fie sterse!)